Mai întâi a fost cuvântul…
Mai întâi a fost cuvântul… Oamenii de bunăcredință cunosc acest lucru și țin cont ce fel de cuvinte răspândesc zilnic. Din acest motiv, oamenii de cuvânt, dacă și-au dat cuvântul – pot și să se jertfescă chiar, să ajungă până la sacrificiu – dar își vor îndeplini cuvântul dat. Cu toate că am avut un accident în toamna trecută – am desfășurat acest mare eveniment de la Palatul Național care s-a numit Balul Micului Prinț, deorece la sute de copii dădusem cuvântul că vom desfășura această minunată lecție deschisă: ”EU AM DREPTUL”… Am fost mirată de câți părinți, prin vocea copiilor dânșilor, au dorit să vorbească despre drepturile omului… A fost prima lecție de felul acesta, cred eu, chiar în toată Europa…
Dar uite că ne este dat să trăim și să vedem un altfel de comportament, un alt fel de cetățeni… Și nu vorbim acum de niște bețivi, drogați, escroci… Nu e vorba de persoane din lumea criminală… Ci, constatăm, cu mare uimire și durere în suflet, că e vorba de unele persoane publice… Da… se plodesc, mai ales în ultimul timp, un fel de cetățeni, un fel de persoane publice care aruncă cuvintele de jur împrejur și se pare că seara nu mai țin minte ce au zis dimineața, iară dimineața nu-și amintesc ce au vorbit aseară. Spre marele lor regret, lumea ține minte fiecare cuvânt al lor, din simplu motiv că vrea să-i ia în serios. Pentru că sunt persoane care s-au aburcat sus de tot, la putere, cu ajutorul nostru, al alegătorilor. Iară alegătorul moldovean (indiferent că e român, gagauz, rus etc.) – se dovedește a fi un alegător cu mare suflet. De zic aceasta? Afirm că alegătorul moldovean are suflet, din motivul: ca nimeni altul a îndurat 20 de ani foame, întuneric, frig… și, văzând că veneau la putere nomenclaturiștii, din vechiul sistem, îi lăsau să vină… și cum veneau, așa și îi plecau, uneori chiar blestemați… pentru toate faptele lor…
Dar uite, că să i se scuipe alegătorului în suflet atât de obraznic precum procedează unii politicieni azi, și nu o ingură dată, ci aprope că zi de zi, pe parcursul ultimilor doi ani… – alegătorul moldovean încă nu a mai văzut. Prin imtermediul unor spectacole politice de prost gust și a unui circ foarte intens mediatizat, aceste persoane publice au bruscat alegătorul, uneori zicându-i foarte obraznic: NOI FACEM CE DORIM, PENTRU CĂ VOI, MULȚIMEA, NU PRICEPEȚI CE FACEM NOI, BĂIEȚII ISTEȚI… Posibil că sunt isteți, dar uite că deștepți, după cum am crezut noi, alegătorii, în acel an 2009, nu prea ne-au dovedit că sunt.
Și dacă alegătorul moldovean a fost ținut în întuneric, frig și foame de cei care azi se împing în prim plan deja prin propriile odrasle, dacă îndura și îndură chiar și genocidul despre care, cred eu, e timpul să se vorbească – și cu toate acestea, alegătorii au rămas a fi cu suflet, pentru că au avut un vis, un ideal, o mare dragoste de neam și patrimoniul ei cultural, – apoi azi, după ce a fost distrus acest patrimoniu, cînd se închid școlile, dragii mei politicieni, nu fiți atât de obraznici și încrezători că veți fi iarăși aleși. Da, poporul a fost ținut în frig, foame, întuneric – dar nu a fost încă îndobitocit. Lucru pe care, mi se pare, că unele persoane publice încercă să-l producă cu foarte mare aroganță și obrăznicie chiar… Eu personal, nu mi-am închipuit vreodată că (dacă esti un om, bineînțeles, și ești treaz, nemaivorbind, dacă ești persoană publică importantă) cum, la una dintre cele mai sfinte sărbători precum este Limba noastră cea română, să te arăți la toate posturile TV în chiloți uzi și lipiți de corp… Cum să-i numești pe partenerii tăi, care te-au făcut cel care ești azi, cu fel de fel de cuvinte, și să nu conștientizezi că, dacă le zici cum ți se par, iară tu stai la o gămadă cu ei – ești și tu la fel. Cum, tu, executivul, să zici că președintele parlamentului e nimeni, un simplu deputat, pe care tu, anume TU, cu literă mare, îl dai fară când dorești… Chiar să nu cunoști, din funcția pe care o ocupi, că într-o republică parlamentară președintele parlamentului este primul om în stat? Dacă primul om din vârful piramidei puterii e nimeni – înseamnă că toată piramida nu reprezintă nimic pentru noi, alegătorii…
Iată, din păcate, dispoziția, cu care noi, alegătorii, întâmpinăm și petrecem sărbătorile de iarnă, cele pe stil nou și cele pe stil vechi, cu gândul, că la finele lor vor avea loc alegeri prezidențiale… Pe cine, credeți, că îl veți alege, domnilor? Pe un prieten a celei mai puternice structuri oligarhice, ieșită sau, mai bine zis, scoasă recent pe orbita politichiei basarabene, și numită pompos ”grupul lui Dodon”? Să nu țineți minte voi, mari patrioți, că ani la rând ministerul de finanțe, ministerul economiei și întreg guvernul a fost pe mâinile celor două persoane, și toate sumele fabuloase care veneau din occident și din alte părți doar ei, doi, știu unde au fost depozitate. Acum, acest grup oligarhic, poate cel mai bogat din țară, îmbogățit pe chinul poporului plecat în robie, aceste două persoane să țină în suspans toți alegătorii țării și să dicteze întregii clase politice tot ce le dorește sufletul lor, roșu, sau, cine știe, poate că stăpânul lor, cel care, deținând documentația guvernului, posibil a descoperit careva din fraudele lor…și îi are acum la caremul lui…
Ce să zic, în loc să fie trași la răspundere, acest grup este dat drept ”salvatorul națiunii”… Domnilor, nu ne impuneți să strănutăm pe cinstea și onoarea de politician. Acest grup poate fi salvatorul celui care-i venerează, numai nu salvatorul națiunii. Decât să dați mica biruință din 2009, susținută de alegători și în 2010, pe mâna acestui grup oligarhic, anunțați mai bine alegeri anticipate și descoperiți marea noastră dragoste față de voi și față de ”salvatorii națiunii”. Dacă nu vă este frică – faceți acest lucru. Noi nu vrem să fim ”salvați” de acest grup oligarhic, numit grupul Dodon.
5.01.2012,
6.01.2012
Comentarii recente