Proiectul Alternativa Societății

Publicat pe de
Răspunde

Proiectul „Alternativa Societății”, lansat acum mai bine de un deceniu,
și în aceste timpuri îndurerate vine cu un nou volum –
o nouă Antologie a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”.
Proiectul „Alternativa Societății” – proiect editorial și mass-media
(unde se muncește doar pe muncă de voluntar)
vine și cu un nou număr al Revistei „Micul Prinț” –
prestigioasa publicație a tinerelor talente,
care se editează la Chișinău deja peste un sfert de veac…
Editorul celei mai frumoase reviste de cultură,
jurnalista și scriitoarea Renata Verejanu,
săvârșește minuni pentru a aduce culoare
în viața semenilor săi…

Forumul Oamenilor de Creație

Publicat pe de
Răspunde

FORUMUL OAMENILOR de CREAȚIE

În ajunul Sărbătorii LIMBA NOASTRĂ ROMÂNĂ, Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație, condusă de renumita scriitoare Renata Verejanu, în parteneriat cu toate asociațiile din Rețeaua OMCT, cu FMACCU, cu mass-media… a lansat un nou proiect: FORUMUL OAMENILOR de CREAȚIE, cu tema „Limba Română – Patrimoniul Cultural Imaterial”. La prima ediție a evenimentului, lansat din mers, în timpul implementării altor proiecte grandioase, într-un august torid, au sosit poeți, prozatori, traducători, critici literari, artiști plastici, interpreți, compozitori de la București, Râmnicu Vâlcea, Argeș, Vaslui, Piatra Neamț, Roman, Baia Mare, Iași, Suceava, Dubăsari, Bălți, Tighina, Glodeni, Hâncești, Briceni… Au poposit la Chișinău, unde deja al șaselea an îi reunește Festivalul Internațional de Poezie – Renata Verejanu…

La FORUMUL OAMENILOR de CREAȚIE au vorbit, au recitat, au cântat, au lansat cărți peste 50 de personalități cunoscute publicului de la Chișinău și mai puțin cunoscute, dar toți cu mare dragoste de Limba Română: Renata Verejanu, Romeo Tarhon, Galina Codreanu, Tudor Palladi, Ina Stana Rebigan, Ioan Romeo Roșianu, Elena Volcinschi, Victor Cobzac, Liliana Liciu, Viorica Osipova, Victor Ciobanu, Petru Rotaru și mulți alții fiind încântați de cântecele tinerei interprete de la Iași, Eliana Agafiței, deținătoarea Marelui Premiu la ediția a XXVI a Festivalului-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț” din acest an…

Biblioteca Hristo Botev de pe bulevardul Grigore Vieru din capitala moldavă era ca niciodată neîncăpătoare… Marea bucurie aparținea doamnelor bibliotecare care pentru prima dată găzduiau în modesta sală așa eveniment grandios la care s-au reunit 100 de personalități de pe diferite meridiane. Și mai mare a fost bucuria când pe masa din fața lui Daniel Verejanu, moderatorului evenimentului, se adunaseră un vraf de cărți cu autografe de la aceste personalități… Biblioteca nu va mai duce lipsă de carte românească, susținu în discursul său Angela Olărescu, șefa Bibliotecii „Hristo Botev”.

Reporter „AMP-Internațional”

Poezia și filozofia

Imagine

Răspunde
Abia când te urăsc – Tu mă seduci…
Sorb ochii pe care-i iubesc Și nu mĂ laud la nimeni…
Sunt datoare c-o iubire Clipei în care voi muri…
Eu te iubesc atât – cât fulgerul îmi locuiește-n cânt…
Clopotele bat în mine – Semn că mult am să trăiesc…
O Mănăstire nu încape În bârlogul unui șobolan…
Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare…

5 Martie 2019 – 100 ani de la naştere

Publicat pe de
Răspunde


100 ani de la naşterea regretatei poete Irina Stavschi         

Îndrăgostiţii de frumos din Republica Moldova au sărbătorit la 5 martie 2019,
Ziua de naştere a regretatei poete Irina Stavschi (5.03.2019 – 20.10.1994), o frumoasă dragoste a marelui savant Eugeniu Coşeriu.
        Uniunea Internaţională a Oamenilor de Creaţie a organizat în ajunul Zilei de naştere o masă rotundă: „Irina Stavschi – 100 ani de la naştere”, proiect al lui Daniel Verejanu, cercetător la Institutul de Filologie Română al MECC, care a selectat, redactat, îngrijit şi editat cartea poetei “Cântecul cu o mie de cuvinte”. Cartea e de fapt prima în haina sa firească. Prefaţa cărţii apartiţe criticului literar dlui Tudor Palladi, care la lansarea cărţii a ţinut un discurs foarte profund despre întreaga creaţie a Irinei Stavschi: poet, publicist, traducător, prozator, artist plastic.
            Evenimentul s-a desfăşurat în colaborare cu Biblioteca Ştiinţifică ASEM. În sala arhiplină a Bibliotecii Ştiinţifice ASEM, la omagierea poetei Irina Stavschi au participat scriitori şi critici literari de la Chişinău, Bucureşti, Piatra Neamţ, Bacău, Iaşi, precum şi profesori, bibliotecari, studenţi de la ASEM.
           Renata Verejanu, preşedintele Uniunii Internaţionale a Oamenilor de Creaţie, a prezentat cartea de poezii a Irinei Stavschi „Cântecul cu o mie de cuvinte” şi a donat un set de carte Bibliotecii Ştiinţifice  ASEM.  Toţi scriitorii din România, participaţi la eveniment, au donat propriile cărţi.
           CARTEA de poezii “Cântecul cu-o mie de cuvinte” a Irinei Stavschi va poposi la diferite licee şi biblioteci publice în cadrul şedinţelor Cenaclului “Grai Matern”.

reporter pasnews

Tudor Palladi: Buna ziua, Ofranda Omeniei

Publicat pe de
Răspunde

OFRANDA CELESTĂ A POEZIEI SAU MAGIA REVELAŢIEŞi
Și mă simt în toate-nvinsă, dar supusă nu pot fi.
Sunt datoare cu-o iubire clipei În care voi muri.
Renata Verejanu

I. Talentele fac marea cultură…

Cuvintele mele, pedepsele mele… Renata Verejanu

„Visele-n zece volume” ale căutărilor lirice în Cuvânt ale remarcabilei poete sorocene/ocniţene de destin Renata Verejanu dezvăluie, tropic vorbind, o frunză de arţar multicoloră, curcubeică şi deică, aurie în mare, avântată în zborul autumnal al cunoaşterii de sine şi de lume în plan teluric sociouman şi ideatic şi nu numai druidic. Proeminentă în fond, prin întreaga creaţie inedită, editată pe cont propriu în mare, cu excepţia primelor două cărţi, acoperită metaforic dinspre armonie, etico-civic şi estetic, dar şi simbolic (a nu se uita că semnele ei astrologice sunt balanţa şi cartea; influenţată de Jupiter, are capacităţi literare deosebite şi-i place în deosebi să producă evenimente importante…), Renata Verejanu constituie de facto şi de jure, un fenomen în lirica românească interriverană deocamdată (dintre Prut şi Nistru) şi nu numai dintre cele două secole şi milenii (autoarea preferă mai mult catalogarea „generația dintre secole”…).

Trebuie „să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului”, vorba latinilor. Altfel continuăm în mod conştient să ne limităm la două-trei nume, deşi celebre, din capul listei (de grup, de generaţie, de orientare, direcţie etc.), ca şi altcândva, când nu era la modă literatura, arta literară, ci „Surogatele de iluzii”, gramian metaforizând, sarcastizând deci, adică uniformizarea panideologică etc. Nonveleitară şi antipandemonică, ci aliniată la cele mai moderne tendinţe paneuropene şi de acasă, tradiţional-moderne şi sempiterne, poezia renataverejaniană are un cult al frumosului dintotdeauna şi pentru totdeauna şi al ethosului, al civismului şi al lirismului unical, neafişat, însă propriu firii sale echilibrate, mereu pendulând organic şi imnic între armonie şi omenie, între echilibrism şi vizionarism, dictate de sus, de la puterea divină, şi de jos, de la cotidian, de tot ce-o exprimă cu de la sine putere.

Continuă lectura →

„Poeta Renata Verejanu, promotoarea valorilor naţionale în cultura şi în procesul educaţional al tinerei generaţii”

Publicat pe de
1

UN DESTIN ZBUCIUMAT

Conferinţa ştiinţifică:
„Poeta Renata Verejanu, promotoarea valorilor naţionale în cultura şi în procesul educaţional al tinerei generaţii”

Una dintre cele mai vii prezenţe (şi la propriu, şi la figurat) ale poeziei româneşti din Basarabia din perioada renaşterii naţionale până în prezent este, fără doar şi poate, poeta Renata Verejanu. Zbuciumul creator de bine şi frumos (şi ne-a convins de nenumărate ori) îl are în sânge, iar consecvenţa şi dăruirea de sine – în tot ceea ce a izbândit pe parcursul anilor, realizări despre care s-a vorbit cu dragoste şi admiraţie la Conferinţa ştiinţifică organizată cu prilejul zilei de naştere a poetei, promotoare a valorilor naţionale şi autoarea unor proiecte cultural-educaţionale naţionale şi internaţionale destinate tinerei generaţii, care a avut loc la 22 octombrie curent (2012), la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Dr. hab. Vasile Bahnaru, director al Institutului de Filologie, pe post de moderator, a subliniat activitatea poetică şi culturală prodigioasă a poetei Renata Verejanu, a remarcat prezenţa în sală a mai multor personalităţi culturale şi politice.
Continuă lectura →