Dedicații poetei Renata Verejanu

Publicat pe de
Răspunde

 

Tudor Palladi

TU TE-AI NĂSCUT NEMURITOARE

            Pentru „Ofranda Omeniei” Renata Verejanu

„Eu am știut să fac din viața mea o Sărbătoare”.

Renata Verejanu

 

Tu Ți-ai creat din viață-o Sărbătoare

Cum alții nu și-ar fi visat vreodată

Pentru că Te-ai născut nemuritoare

Pe o brazdă-n Clipa binecuvântată

De Cel de Sus cum dat Ți-a fost să fie –

În zodia Balanței… – pentru care

Stelele- adună-n ceruri azurie

Lumina pe-a Iubirii pu-ru-ri Cale…

Tu Ți-ai turnat în ritmuri sunătoare

Comoara-ntreagă-a sufletului drag

Destinu-n veci să mi Te poarte-n zare

Pe marea lui mereu ca pe-un catarg…

Senină și blajină rugătoare

Vegheată de un vis cutezător

Credința preacinstind fără-ncetare

Nu Te-ai temut de-al Lacrimii Izvor

Soarta-i din Cer și numai Domnul știe

Cui să-i menească-o fire luptătoare

Demnă de-a Lui Cerească-Mpărăție

Din viața ei să-și facă o Sărbătoare.

Pe lângă harul binecuvântat

Mi Te-a- înzestrat și c-un curaj aparte

Și drumu-n toate Ți l-a luminat

Să ai din plin de zbuciumul Tău parte

Toate Te prind din ce-ai dori-it să faci

Și -i-de-e-i-le Te-au împlinit din zbor

Uitând de cei cu sufletul să-ra-aci

Ce-n sinea lor au fost lipsiți de spo-or…

Tu Ți-ai creat și-un „Anotimp” aparte

O viață ce l-ai jinduit întruna

De soare plin și însetat de-o Carte…

În veacul Tău cum nu a fost nici una…

Ve-re-je-nii cântă-n fiecare rând

Pe care l-ai zeificat în sine

Și arșița i-ai suportat și-n gând

Să nu-i mai sece dorul lui de Tine…

Tu Ți-ai urzit din Dor o Sărbătoare

Precum poeții mari dintre milenii

„Ofranda omeniei” doar e-n stare

Să țină piept chemării ei decenii

La râ-ând… și o viață satului natal

Numele sfânt să-i porți cu demnitate

Pentru divinul și nes-ti-in-sul har

Ce Ți l-a dat să-i faci prin Viers Drep-ta-te!…

În plin avâ-ânt cutreierat de-un vis

Destinul este-o Operă Cerească

Ordinea lui e scrisă-n Paradis… –

Ca viersurile să te-nveșnicească…

Dreptul stelar al Sărbătorii Tale

Precum drapelul zo-ri-i-lor de foc

Ca un ecou dintre un deal și o vale

Te caută, te-așteaptă la so-o-roc…

Una în toate: -n luptă și-n visare

În poezie, – n cântec și-n revoltă

Tu arzi ca steaua cea nemuritoare

Și luminezi de Dor Cereasca Boltă

Ce nevăzută – aripile-și desface

Și albăstrește căile stelare

A Armoniei veșnic ce netace

De Adevăru-n sânge ce ne doare…

Octombrie 2022

Mesaj din Australia pentru poeta de la Chișinău

Publicat pe de
Răspunde

 

Mesajul video a lui Daniel Ioniță din Australia

Buna ziua, sunt Daniel Ioniță, poet, traducător și președintele Academiei Austro-Române pentru Cultură și de la 17 mii km distanță, de pe țărmul de apus al Pacificului, din orașul Sidnei, din Australia, îi urez Renatei Verejanu cele mai alese dorințe și…  La Mulți Ani… La  Mulți Ani! Renata Verejanu.

Pe Renata Verejanu am întâlnito pentru prima dată în vsra lui 2018, în cadrul unei lansări de carte („Basarabia sufletului meu”), la Biblioteca Onisifor Ghibu, din Chișinău. Erau acolo Vitalie Răileanu, directorul bibliotecii, Arcadie Suceveanu, colega mea în ale publicisticii Maria Tonu din Canada, Leo Botnaru, Ion Cuzuioc, Traian Vasilcău și mulți alții… Era prezentă acolo aproape toată floarea cea vestită a poeziei contemporane din Republica Moldova. Am realizat atunci cât de apreciată este poezia și cât de iubiți sunt poeții în Basarabia, e foarte probabil ca zicala „Moldoveanul s-a născut poet”, să fi fost zisă mai întâi la Chișinău…

Renata Verejanu n-a rostit decât o scurtă prezentare la acel eveniment, dar strălucirea ei aparte ca om, ca prezență, m-a impresionat în mod deosebit. Am avut apoi ocazia să stăm mai multă vreme de vorbă la una dintre terasele din Chișinău, ocazie cu care mi-a dăruit volumul Poetul Dintre Milenii. Expresia directă, temele curajoase, poetica aleasă, m-au făcut să traduc mai multe din poeziile ei în limba engleză.

Am spus că am întâlnito pe Renata Verejanu în 2018, dar de cunoscut ca poet, ca om de cultură, o cunoscusem cu câțiva ani mai înainte, când prietenul meu din sidnei profiliticul publicist și scriitor, GR, președinte  oor al academiei prin 2012, cred că era, mi-a atras atenția asupra artei poetice a Renatei Verejanu. Lucram atunci la volumul Testament, Antologie de poezie română, an of  pe care-l traduceam și editam la editura Minevra din București, și care cuprindea pe cei mai importanți poeți de limbă română de la clasici la contemporani.  În dorința de-a include poeții cei mai semnificativi de peste Prut (de peste ocean, aș zice) m-am sfătuit cu George Roca, care, în maniera lui debordantă, mi-a zis: „Vezi, nu cumva să n-o incluzi pe Renata Verejanu”. Vedeți, sunt oameni de creație, poeți, pe care îi citești, apoi peste un timp îi uiți, alții îți rămân în memorie undeva la periferie. A treia categorie, foarte puțini, vor străluci pentru tine, pentru sensibilitatea ta artistică cu o lumină aparte.

Renata Verejanu nu este doar un poet, deși, dacă ar fi scris doar poezie, poezia ei ar fi de ajuns pentru a fi considerată o scriitoare fanion a vremurilor noastre. Însă gândindu-mă la acea conversație în seara de vară de la Chișinău, amețesc aproape gândindu-mă la câte lucruri am discutat cu Domnia Sa, despre preocupările ei de zi de zi: publicistică, organizarea de festivaluri artistice internționale, inițiative în domeniul sociale, reviste literare, char și reviste pentru copii și multe altele.

Renata Verejanu este o instituție, iar realizările ei se remarcă nu doar prin multitudine ci mai ales prin calitate și amplitudine. Poate că unii dintre dvs vor fi surprinși, dar… eu o consider pe Renata Verejanu, printre altele, și un campion al feminismului/ Nu e vorba de feminicmul

Ci la feminismul omului capabil, stăpân pe situație, chiar și în fața crizelor și pericolelor, să ne gândim/amintim de anii 1980-89, Renata Verejanu a făcut mai mult pentru cauza egalității și justiției sociale pentru femei decât mii de demonstrați pe străzi, fără ca să aibă asta în plan, ci pentru că așa este ea: hotărâtă, curajoasă, vizionară, un strateg, lider iminent, dar și plină de compasiune, de grijă practică pentru semenii săi, pentru copii, pentru societate în general. De multe ori ea reușește mai bine decât 50 de bărbați la fel de deștepți, capabili, calificați, să-și transpună viziunile în pratică. Vedeți, mulți avem viziuni, idei, mulți venim cu planiuri foarte înalte. Puțini dintre noi reușesc să le pună în pratiă și să le ducă la un sfârșit plin de succes, precum îi reușește Renatei Verejanu.

Este un om de la care am avut și continui să am de învățat.

Am spus că voi recita două din poemelr Renstei Verejanu, din volumul Testament, 400 de ani de poezie românescă, volum care a obținut un important premiu la Gaudeamus.

Pentru cei care cunoașteți ambele limbi, o să puteți vedea în ce măsură poetica eminentei sctiitoare a traversat spre o altă cultură, spre o altă lume…

Daniel Ioniță, Sidnei, Australia

22 octombrie 2022

https://www.youtube.com/watch?v=awyZtIvXYGE

Citim poezia Renatei Verejanu

Publicat pe de
Răspunde

Cântec pentru o despărţire

Poate ar trebui şi lacrimi să existe…

Şi dungi de durere, şi aripi de tristeţe,

Şi păsări să zboare cu făgăduieli,

Şi culorile mai schimbătoare pe feţe,

Şi, poate, străinii uimiţi, mulţumiţi,

Să ne prindă în sfere multicolore

Ca într-o capcană

a propriei satisfacţii,

Până istovindu-ne, fără de putere,

Ne vor lăsa în ochi la alţii…

Şi, poate, încă ceva ar trebui,

Ca un strop de sare…

Dar tu stai uimit

Departe de orice peron,

de orice plecare

Şi îţi închipui că mă vezi cum fug,

Apoi nu mai sunt,

şi vorbe nu-ţi aduc,

Şi nu-mi arunc privirea înapoi…

Şi-atât de simplă este despărţirea…

Dar care-i despărţirea

pentru noi?…

1977

 

Poezia Renatei Verejanu în alte limbi

Publicat pe de
Răspunde

Kuss

Ich bin geboren
mit einem schonen Muttermal auf dem Rucken…
Mutter,
Wer hat dir einen Kuss gestohlen?
1979

Seufzer geschlossen im Gehor

Ich goss meine Worte in Hande, bitte:
Uhr, vier hungrige Jahreszeiten nach mir,
Greift zu.
Erschopft von meinen Jahren,
aus keinem Spiegel der vier Fernen
shcleiche ich mich hinein, wie Feuer im Holz
lachele ich mild.
Der Seufzer aus befreiter Seele hat sic him Gehor geschlossen,
Ihn verjagt kein Gebet,
kein Fluch –
Konfuses Praludium.
Ich strahlte wie ein unbeendigter Flug aus
von Haus zu Haus, von Hand zu Hand –
Ich stieg auf
im Namen von Mutter.
 

Der Verkaufer der Lebenszeiten

Er verkauft ein Gerucht, dass es nicht mehr regent
Die Tiefe des Spiegels, in dem wir Grimasen schneiden,
Verkauft Jahreszeiten, etliche
Unbeendigt, wie der Tag, an dem wir sterben…
Er weib, was er sucht, ist preiskundig,
Ein vergessenes Weihnachtslied bewahrt greifbar,
Und verkauft mit einem Blick – ein graues Lacheln
Ehemalig jung ein Jahr oder eine Woche.
Hat Tage-Feiertage verkauft, viele verkauft…
Wer veib, wie viele Nachte unter der Theke mehr hat…
Brechen aus, unberuhrt, die vergangenen Stunden
In verkauften Flammen, die nicht schreinen konnen.

Expoziția-Eveniment „EU AM ȘTIUT SĂ FAC DIN VIAȚA MEA O SĂRĂTOARE”, la mai multe Flashmob prin Chișinău

Publicat pe de
Răspunde

Copiii capitalei au sărbătorit foarte original Ziua de naștere a poetei îndrăgite, fără ca Renata Verejanu să cunoască de intenția lor de ai face o așa surpriză…

 

Caut o ţară

 

Caut o ţară a copiilor talentaţi…

Intru în societatea amorfă până la brâu

Înspăimântată când o zi întârziată

Se frânge între un nume nou şi

propriul fiu…

Las uşa deschisă şi plec din mine deseori

De bunăvoie în inimă să intre

Nenumăratele sărbători

Pe care le-am născut doar eu cu mintea

mea. Să mi le-ntorc din nou

În sufletul cât luna şi fraged cât un ou.

 

Stol de păsări – un şir de bucurii

Le dau zborul zilnic şi nu le număr…

Să nu mă prindă o vârstă anume

Cu zorii înfloriţi pe un singur umăr.

 

Caut o ţară, şi copii talentaţi

Să prindă de aripi câte o bucurie

Să am motiv aici să mă reţin

O toamnă, o viaţă, o mie…

 

Caut o ţară cu copii cuminţi –

Să am umerii amândoi înfloriţi.

Expoziția-Eveniment „EU AM ȘTIUT SĂ FAC DIN VIAȚA MEA O SĂRBĂTOARE”

Publicat pe de
Răspunde

Evenimentul literar-cultural-educațional al anului 2022… Lumină, cuvinte magice, vrafuri de flori… Biblioteca Națională a Moldovei…

Prin sărutul nostru

Prin sărutul nostru se revarsă râul, se coace grâul…

şi lumea aceasta

A veacului în care trăim

cu visul ei, cu libertatea, cu prezentul…

trece prin sărutul nostru…

Pe-alături, încetul

timid şi cuminte ca un câine de casă

Prin sărutul nostru tumultul nu lasă

Străinii să vină, să intre, să ceară, să deie…

Şi nu e tumult – o clipă maree..

Un ochi de femeie atât de fierbinte,

că nici umbră nu poartă…

Prin sărutul nostru viforul se-arată

Cu strigăt, cu ceartă,

dorind să ne despartă…

Poate nu e vifor… poate un tânăr, o fată…

Dar clipa ne salvează,

Când prin sărutul nostru

o mamă alăptează

copilul… Şi dau în floare cireşii,

şi dă în floare crinul…

Cascadele, în strigătul lor,

sărutului se-nchin…

Şi nu e sărut – e cerul senin…

Un grandios festival de poezie

Publicat pe de
Răspunde

Proiect lansat în 2014 de Academia Europeană a Societății Civile în parteneriat cu Institutul de Filologie al AȘM și Compania ”Teleradio-Moldova”, pentru a susține creația scriitoarei care lipsește cu desăvârșire din librăriile și bibliotecile din țară, festivalul a devenit un bun al oamenilor de creație din diasporă și al îndrăgostiților de frumos din spațiul limbii române. Festivalul se deosebește de alte proiecte din domeniu prin durata de desfășurare de jumătate de an, prin etapele sale (locale, raionale, municipale, naționale și în final, etapa internațională), prin secțiunile sale (Poezie de autor, Poezie recitată, Eseu, Traduceri, Compoziție, Poezia în viziunea artiștilor plastici), prin spațiul geografic cuprins (or, la edițiile de până acum ale festivalului au participat deja peste o mie de oameni de creație din diferite generații din Australia, Canada, Albania, Bulgaria, Italia,  Danemarca, Franța, Germania, Macedonia de Nord, Olanda, Republica Moldova, România, Rusia, Spania, SUA, Turcia, Ucraina. Festivalul nu și-a stopat activitatea nici în perioadă de pandemie, Măria sa, Poezia, fiind pe linia întâi a proceselor culturale, educaționale din țară.

PASNEWS

Cea mai frumoasă revistă de cultură

Publicat pe de
Răspunde

Cea mai frumoasă revistă de cultură pentru toate generațiile –

Revista „Micul Prinț” – editată pe banii proprii de junele Daniel Verejanu, fondatorul și redactorul prestigioasei publicații, și poeta Renata Verejanu, editorul revistei – își sărbătorește Aniversarea de 30 ani. 

Colegiul de Redacție și Editorul meditează asupra celor 30 de ani de muncă și de editare a revistei. La Mulți Ani, oameni aleși de Puterea Divină…

Revista „Micul Prinț”,  Revista „Micul Prinț” ,  Revista „Micul Prinț”, 

Revista „Micul Prinț”,  Revista „Micul Prinț”,  Revista „Micul Prinț”